Looking for something?

In Image

Cum decurge procesul de adaptare la grădiniță pentru Bogdan

Cum decurge procesul de adaptare la grădiniță pentru Bogdan

Astăzi am să scriu despre ceva care mă frământă de foarte mult timp, adaptarea la grădiniță a lui Bogdan. Înainte de a începe a frecventa grădinița Bogdan, noi, părinții aveam niște așteptări foarte mari, eram siguri că îl vom lăsa pe Bogdan dimineața la grădiniță, el va merge fericit în grupă, va mânca tot, va dormi și își va face mulți prieteni. Aha, acestea erau dorințele noastre a unei adaptări perfecte, dar nu a fost și nici nu este pe departe așa. În primul rând am fost nevoiți să schimbăm grădinița, dar asta e altă poveste, despre care am să povestesc poate altă dată.

Schimbarea, chiar și pentru noi adulții, este un lucru care ne sperie, ne sperie deoarece nu știm ce ne așteaptă, iar necunoscutul e incomod pentru toți. Atunci când un copil merge la grădiniță pentru el viața se schimbă la 180 de grade, și această schimbare presupune multe lucruri noi necunoscute până acum. Copilul merge într-un colectiv nou unde el nu cunoaște pe nimeni, nici pe educatori, nici pe copii din grupă, totul este nou pentru el, de la scaunul pe care se așează până la cana din care bea apă și farfuria din care mănâncă. Copilul este stresat, iar adaptarea se fac treptat și cu multă răbdare și explicații. Îl duci de dimineață și îl lași într-un loc total necunoscut pentru el, cu persoane necunoscute, cât de sigur vă simți voi atunci când sunteți nevoiți să vă încadrați într-o companie nouă cu persoane total necunoscute? Când ești într-o companie nouă începi deodată să vorbiți cu toți, să vă împărțiți cu lucrurile personale, să dormiți în paturi alăturate, nu, probabil nu faceți așa și abia după ce vă cunoașteți mai bine intrați în discuție. Păi imaginați-vă un copil de 3 ani care brusc, este nevoit să facă aceleași lucruri cu persoane total necunoscute, îi este foarte greu și doar cu multă încurajare și mult efort adaptare devine mai ușoară.

Dar am vrut de fapt să vorbesc despre cum îi încurajăm pe copii și cum merge procesul de adaptare pentru Bogdan și pentru noi, părinții. Și în aceste momente atât noi, cât și copilul avem nevoie de încurajarea celor apropiați.

„Nu plânge, ce ești bebeluș?”

„Tu ești bărbat, iar bărbații nu au dreptul să plângă?”

„Iată X sau Y nu plânge, da tu plângi?”

„Dacă ai să mai plângi la grădiniță mama sau tata nu o să vină să te ia acasă.”

„Dacă ai să plângi la grădiniță, mama sau tata nu o să-ți cumpere X sau Y lucru.”

„Cât ai să-l mai duci până la amiază, până la școală?”

Astfel, de remarci la aud de câteva luni încoace adresate lui Bogdan și mie de către persoane apropiate, care cu siguranță ne vor doar binele, dar nu își dau seama cât de mult îl afectează acest lucru pe Bogdan. Și cât de mult trebuie să discutăm noi după pentru ai explica că mami o să vină să-l ia de la grădiniță și că nu o să rămână acolo, că el nu este un bebeluș, că băieții tot plâng când simt nevoia. Da, Bogdan e un copil sensibil și noi știm asta foarte bine, el este un pic distant față de persoanele străine și nu intră în joacă cu toți copii foarte ușor, el este mai reticent atunci când trebuie să-și împartă spațiul personal cu altcineva. Noi, părinții știm aceste lucruri și suntem foarte ok cu asta, el se adaptează la grădiniță în ritmul lui, încet, dar sigur. Și eu sunt sigură că într-o zi el singur va veni și îmi va spune că e deja pregătit să doarmă la grădiniță și o va face din propria dorință, o va face pentru că se va simți în siguranță să rămână acolo să doarmă și aceasta va fi mica noastră victorie 🙂 La moment pentru noi este ok să meargă până la amiază și să doarmă acasă.

Sau va veni și îmi va spune că și-a făcut un prieten (acum îi numește doar colegi pe copii din grupă), pretenia presupune altceva, și asta la fel va fi mica noastră victorie, nu va fi una forțată va fi deoarece el așa va simți.

Ieri a rămas acasă din cauza timpului de afară, și s-a trezit brusc și a întrebat cât e ora, iar când a înțeles că nu merge azi la grădiniță s-a întristat foarte tare, asta înseamnă că deja suntem pe drumul cel bun și grădința va deveni curând un loc unde el se va simți atras să meargă și unde se va simți în siguranță.

 

 

0 Comment 657 Views

Related Post

Leave a Reply

%d blogeri au apreciat: